Monografie

Istorie Aprilie 7, 2014

Sat, comuna Avrămeni, situat la circa cinci km nord-est de reşedinţa comunei, la un km sud-est de satul Zoiţani şi la 500 m nord-vest de satul Timuş, pe stânga Pârâului Volovăţ.

Satele Panaitoaia şi Zoiţani sunt relativ noi, înfiinţate în prima jumătate a sec. al XIX-lea pe moşia care este menţionată în docu­men­tele medievale cu numele Hodcouţi, Hotcăuţi, Hătcăuţi sau Voitcăuţi şi Voiticăuţi.

Nu putem menţiona numele celui dintâi stăpân de la care s-a derivat numele satului, putem doar presupune un Hodco sau Hotco, la al cărui nume s-a adăugat sufixul, la origine ucrainean, „-ăuţi, -uţi”.

Cea dintâi menţiune documentară a satului Voitcăuţi datează din 4 martie 1652, când Vasile Lupu voievod întăreşte împărţirea moşiilor răposatului Gavrilaş Mateiaş, fost mare logofăt între copiii acestuia, Ieremia, Ileana şi Alexandra: „… Partea lui Ieremia a fost… Podraha cu un heleşteu, ţinutul Dorohoi…, jumătate de sat Voitcăuţi, acelaşi ţinut…”[1].

La 17 august 1667 Iliaş Alexandru voievod împuterniceşte pe preotul Vasile de la Slobozia Ştefăneşti „să ia pâine şi fân de la cei care au arat şi cosit pe moşia lui de la Liveni şi Hodcouţi, ţin. Dorohoi…”[2]. Preotul Vasile din Slobozia îşi măreşte moşia „cumpărând de la Simion răzeş din Hodcouţi partea acestuia din vatra satului, din ţarină, heleştee şi imaş cu 20 lei…” la 4 octombrie 1667-1668[3].

Moşia şi satul au avut caracter răzeşesc, cu mulţi copărtaşi[4].

Se pare că satul Panaitoaia s-a stabilit pe locul actual în urma împroprietăririi din 1865-67, când aici au primit pământ 12 familii 59,18 ha în moşia lui Grigore Leon[5].

Numele actual al satului, Panaitoaia, este derivat de la văduva lui Panaite sau Panainte, cu ajutorul augmentativului „-oaia”, dar cine a fost Panaite - greu de răspuns.

Construcţia celui dintâi locaş de biserică în satul Panaitoaia a început în anul 2001, când P.S. Calinic Botoşăneanul a adus o parte din materialul lemnos necesar, de la Mănăstirea Gorovei, cu pereţii din lemn, prin strădania preotului Dan Sănduleac, paroh al Parohiei Zoiţani. Până în anul 1961 locuitorii din Panaitoaia erau deserviţi religios de biserica din satul Adăşeni, din anul 1961, de biserica din satul Timuş iar din anul 1999, de către biserica din satul Zoiţani.

Şcoala din satul Panaitoaia s-a înfiinţat în anul 1928 şi a funcţionat în casele sătenilor: Vasile Alexa Pădurariu, Ion Mihai, Ioan Boariu, Anton Pădurariu până în anul 1959, când s-a dat în folosinţă localul propriu, cu două săli de clasă, pentru clasele I-IV.

În anul 1963 s-a dat în folosinţă un nou local de şcoală cu cinci săli de clasă. Din anul 1960 şcoala funcţionează cu clasele I-VII apoi din 1964 cu clasele I-VIII şi pentru absolvenţii clasei a IV-a de la Şcoala Timuş.

În anul şcolar 1975-1976 şcoala era frecventată de 165 elevi sub îndrumarea a 11 cadre didactice.


[1] T. Balan, Documente bucovinene, vol. I, Cernăuţi, 1933, p. 256-258.

[2] Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. III, Bucureşti, 1968, p. 329 (nr. 1529), în continuare CDM.

[3] Ibidem, p. 333 (nr. 1552).

[4] T. Balan, op. cit, vol. III, p, 49-50, vol. V; p. 147; CDM, vol. V, p. 217, Arhivele Statului Iaşi, Documente 404/210, 342/26, 408/49 etc., în continuare ASI.

[5] Arhivele Statului Botoşani, Fond Prefectura Judeţului Botoşani, Dosar 79/1864, fila 11.